Nike spune că brăţara sa, Fuelband SE, cu noul mod de urmărire a activităţii va motiva oamenii să exerseze mai mult. Dar poate o brăţară duce cu adevărat la o sănătate mai bună?
În 2009, vicepreşedintele Nike al departamentului de sport digital, Stefan Olander, şi echipa sa au avut o idee: ce s-ar întâmpla dacă o persoană ar putea urmări câtă mişcare au făcut într-o zi, doar uitându-se la încheietura sa?
Şi astfel, a luat naştere brăţara Nike Fuelband.
Lansată în 2012, într-un design simplu, elegant, negru, de plastic, care îşi schimbă culoarea de la roşu la verde, întocmind toate cerinţele unei săli de fitness, prima brăţară Fuelband s-a vândut în doar câteva ore.
Prin purtarea unui Fuelband şi monitorizarea datelor de fitness printr-o aplicaţie sau pe internet, oricine – de la un atlet profesionist până la domnul Olander – ar putea exersa mai bine, mai eficient.
„În societatea de astăzi, suntem copleşiţi de complexitate”, spune domnul Olander.
Cu Fuelband, spune el, Nike încearcă „să filtreze ceea ce nu contează şi să vă ofere doar ce aveţi nevoie pentru a rămâne motivat”.
Cinci minute pe oră
Nike spune că pe lângă munca pentru îmbunătăţirea componentelor fizice – impermeabilitate mai bună, şuruburi de oţel – a analizat şi primele informaţii provenite de la utilizatori pentru a vedea ce îmbunătăţiri se pot aduce brăţării şi aplicaţiei IOS.
Au descoperit că aproximativ 98% dintre cei 20 de milioane de utilizatori au exersat – dar nu neapărat că au şi respectat în mod constant cele 5 minute din fiecare oră.
În prezent, brăţara are o opţiune de vibraţii pentru a alerta purtătorul dacă nu a mai făcut mişcare pentru o perioadă.
Oportunităţi infinite
Dincolo de competiţie, există întrebarea de bază: poate purtarea unei brăţări să te facă mai sănătos?

„Noţiunea de urmărire a progreselor este folosită de mult timp – acest lucru nu e ceva nou”, spune Michael Kim, un fost director de la Microsoft Xbox. „Problema este că suprevegherea nu schimbă comportamentul, ci doar urmăreşte ce faci tu deja din obişnuinţă”, spune domnul Kim, a cărui firmă ajută oamenii să-şi cimentuiască obiceiurile.
Unii doctori spun că brăţările îi pot ajuta pe cei care deja au motivaţia de a exersa cât mai bine.
„Am efectuat o serie de proiecte de supraveghere a performanţelor atletice”, spune Dr. Paul Abramson, din San Francisco, ce utilizează tehnologii de urmărire în practica sa.
„Lucruri ca Fuelband sau alte versiuni mai complexe pot fi foarte utile pentru persoanele care îşi doresc să exerseze mai mult”.
Companiile, de asemenea, prezintă interes în implementarea senzorilor de urmărire. În 2008, Banca Americii şi-a dotat personalul de la call center cu insigne speciale pentru a studia modul în care aceştia interacţionează unii cu alţii, ca parte a eforturilor de creştere a productivităţii.
„La un simpozion organizat săptămâna trecută, am discutat cu câteva companii care încercau să îmbunătăţească implicarea angajaţilor şi astfel am descoperit nişte studii care arată că angajaţii sănătoşi sunt mai productivi, dar şi modul acestora de a împărtăşi informaţii despre cât merg sau exersează devine noua „gură de aer”, spune Mike Gotta de la Gartner.
Cu toate acestea el avertizează că managerii ar trebui să reziste tentaţiei de a vedea gadget-urile ca echivalentul uman al cutiilor negre folosite de unele companii de asigurări auto pentru a urmări comportamentul şoferului.no1options trading